Organizator:
Muzeul Național al Literaturii Române a devenit în ultimii ani o prezență tot mai activă în peisajul cultural bucureștean, inițiind și consacrând o serie de evenimente de o mare diversitate (de la simpozioane academice până la maratoane de poezie și jazz), care să propună și să exploreze noi forme de existență a literaturii, cât mai apropiate de sensibilitățile publicului actual. Iar Festivalul Internațional de Poezie București, ajuns la ediția a VII-a, face parte din acest amplu proiect de reinventare și „punere în scenă” a literaturii ca spectacol, ca experiență, ca expresie a vitalității.
Muzeul Național al Literaturii Române rămâne, înainte de toate, păstrătorul unui patrimoniu literar fundamental, ce recompune, constant, tabloul viu și surprinzător al literaturii române. Deţine peste 300.000 de piese organizate în 300 de colecţii (sec. XV-XXI), cuprinzând manuscrise ale scriitorilor români, precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu şi mulţi alţii. Parte din arhivă sunt și manuscrise valoroase ale unor scriitori străini, dintre care îi amintim pe M. Proust, Th. Mann, Paul Valery, G. Papini sau G. Ungaretti. Colecţiile sunt completate de cărţi vechi şi rare, documente istorico-literare, lucrări de artă plastică (grafică, pictură, sculptură), periodice, obiecte şi mobilier memorial, fotografii, înregistrări audio-video.
Muzeul are în custodie și șase case memoriale, organizate într-o reţea proprie. În Bucureşti, Casa Memorială „Tudor Arghezi - Mărţişor”, Casa Memorială „George şi Agatha Bacovia”, Casa Memorială „Liviu şi Fanny Rebreanu”, Casa Memorială „Ion Minulescu - Claudia Millian”, în Moroieni (jud. Dâmboviţa), Casa Memorială „Alexandru Ciorănescu”, iar în Vânători (jud. Neamţ), Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”.
Editura MLR, afiliată muzeului și cotată B+ ca editură științifică, contribuie și ea la profilul instituției și propune, mai cu seamă publicului specializat, lucrări filologice de înaltă ținută, aparținând atât scriitorilor, criticilor și teoreticienilor literari consacrați, cât și cercetătorilor tineri. Muzeul editează și trei publicații - Manuscriptum, Caietele Avangardei și DICE -, publicații singulare în spațiul cultural românesc, ce valorifică elemente inedite din patrimoniul muzeal și ilustrează cele mai recente direcții de cercetare în domeniul filologic.
De Ziua Internațională a Poeziei, 21 martie 2017, Muzeul Național al Literaturii Române și-a deschis oficial noul sediu al instituției, situat în Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), unde se află expoziția de bază. De asemenea, MNLR funcționează și în Calea Griviței nr. 64 - 66. „Ne bucurăm că, în sfârșit, putem să avem vizitatori care să beneficieze de aceste valori. Muzeul Național al Literaturii Române este cel care păstrează semnele identității naționale a acestui neam”, a spus directorul Muzeului Național al Literaturii, conf. univ. dr. Ioan Cristescu, la deschiderea oficială la care au participat printre alții primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, academicienii Eugen Simion și Răzvan Theodorescu și ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu.
Fiecare manuscris aflat în posesia Muzeului Național al Literaturii Române are valoarea lui, indiferent că aparţine secolului al XVII-lea, al XVIII-lea sau secolului XX, pentru că reprezintă până la urmă o creaţie. Iar creaţia, dacă este originală, nu poate avea altă valorificare decât a timpului.
Modul în care Muzeul Național al Literaturii Române a ales să-și redeschidă porțile este unul modern, un răspuns la nevoia de interacțiune a societății contemporane, o încercare de a valorifica patrimoniul muzeal în moduri cât mai creative. Astfel, echipa MNLR va dezvolta lecturi publice, conferințe, expoziții temporare tematice, fixe și itinerante, ateliere de creație, evenimente cu public țintă, dar și evenimente majore precum Festivalul Internațional de Poezie București, ajuns la a VIII-a ediție, care anul acesta va avea loc între 17-21 mai.
Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale